Pomicultorii și viticultorii din multe părți ale Europei au fost grav afectați de cel mai puternic îngheț de primăvară din ultimii 30 de ani. Fermierii suferă pierderi istorice, atingând, în unele cazuri, până la 100% din culturi. Acesta este contextul celei mai noi dezbateri din plenul Parlamentului European, cu privire la ce îi așteaptă pe agricultorii Europei.
Eurodeputata Carmen Avram, membră în Comisia AGRI a legislativului comunitar, a făcut bilanțul dezastrului care amenință hrana a jumătate de miliard de cetățeni europeni și a cerut măsuri urgente și adaptate vremurilor pe care le trăim: „Cred că e clar pentru toată lumea, deja, că nu ne mai putem permite să vorbim despre schimbările climatice ca despre un scenariu foarte îndepărtat. Ele sunt aici și lovesc din toate părțile, în special în sectorul agricol. În ultimii doi ani, am avut inundații devastatoare, secetă extremă și, la începutul acestui an, un îngheț, care a îngenuncheat, pur și simplu, sectoarele viticol și pomicol din Europa. Și să nu uităm că toate acestea au venit pe fondul unei crize sanitare și în timp ce fermierii europeni se pregătesc pentru cea mai mare schimbare din istoria post-industrială, care vine la pachet cu condiții drastice și un buget redus.
Bilanțul e cutremurător. La sfârșitul lunii aprilie, aveam zeci de mii de hectare de pomi fructiferi distruse de îngheț, în 8 state membre. Dar statistica la care mă refer nu cuprinde toate țările afectate, cum ar fi România, de exemplu. La acest bilanț se adaugă culturi de viță de vie calamitate într-un procent de până la 50%. Și, când tragem linie, vedem că acest dezastru, care i-a adus pe fermieri în pragul disperării, va fi plătit din buzunarul celor 450 de milioane de consumatori europeni. Iar asta va oferi o oportunitate și pentru importatorii din țări terțe, care, speculând momentul, vor scumpi la rândul lor produsele agricole.
Noua Politică Agricolă Comună trebuie deci să poată răspundă prompt la astfel de crize, care nu mai sunt accidentale, ci devin predictibile. Iar banii nu trebuie să rămână doar pe hârtie cum, din păcate, s-a întâmplat în primul an de pandemie. Mai mult, schimbările de climă ne obligă să updatăm condițiile de accesare a fondului de criză, care, în acest moment, nu poate fi folosit la îngheț. În actualul context climatic, nu cred că mai putem omite vreun fenomen natural din măsurile de intervenție rapidă. Agricultura nu e moft, agricultura e supraviețuire”, a mai adăugat Carmen Avram.