Loading...
Comunicate de presăPECH

Să salvăm, în ultimul moment, sturionul românesc!

Eurodeputata Carmen Avram, membră a Comisiei pentru Pescuit a Parlamentului European și vicepreședintă a Intergrupului SEARICA („Mări, râuri, insule și zone de coastă”) din legislativul comunitar, i-a solicitat Ministrului Agriculturii, Adrian Oros, implicarea în eforturile de salvare a sturionului românesc din Dunăre și Marea Neagră.

Conform eurodeputatei Carmen Avram: „În calitatea mea de membră a Comisiei pentru Pescuit din Parlamentul European, vă adresez această scrisoare, în speranța că mă veți susține în demersul inițiat încă de la începutul mandatului de a salva, măcar acum, în ultimul moment, sturionul românesc.

Sturionul a populat apele Dunării și Mării Negre de peste 200 de milioane de ani, însă în prezent din cauza pescuitului excesiv și a braconajului, dar și din cauza reducerii habitatului, construcției digurilor și a altor bariere fizice pe rutele lor de migrație, populațiile de sturion s-au redus drastic. Potrivit unui studiu publicat în august 2019 de cercetători de la Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare „Delta Dunării” (INCDDD), în lume mai există 26 de specii de sturioni, dintre care, în Dunăre, se regăsesc doar șase, aflate într-un dramatic proces de dispariție. Dintre cele șase specii locale de sturioni, numai patru mai supraviețuiesc astăzi: nisetrul, cega, păstruga și morunul. Morunul, păstruga și nisetrul se află pe lista speciilor amenințate a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii. Cega se numără printre speciile amenințate cu dispariția. Șipul, prezent și el în regiune pe vremuri, a fost declarat dispărut în bazinul Mării Negre, iar viza, o altă specie de sturion, este și ea considerată ca fiind „posibil dispărută”.

Cu toate că în 2006 s-a interzis pentru prima oară în România pescuitul sturionilor, populațiile de sturioni sunt încă afectate. Nu există un număr exact al indivizilor din speciile care au mai rămas în Dunăre sau în Marea Neagră, pentru că metodele de monitorizare sunt scumpe și necesită mult timp.

Dar din monitorizări parțiale încă nu se poate vorbi de populații care să susțină un pescuit comercial. În acest context, consider necesar ca prohibiția totală la pescuitul sturionului să continue și după aprilie 2021.

Însă, interdicțiile la pescuit nu sunt suficiente pentru revitalizarea populației de sturioni din Dunăre și Marea Neagră. Acestea trebuie completate cu măsuri ferme pentru stoparea braconajului permanent, care încă mai este un pericol, având în vedere că legea nu se aplică în mod corespunzător, iar instituțiile abilitate par a fi neputincioase în stoparea acestui fenomen. Totodată, este nevoie de susținerea, prin fonduri guvernamentale și europene, a programelor de repopulare a Dunării care sunt menite să revitalizeze populația de sturioni din Dunăre.
Avem nevoie de soluții viabile care să creeze condițiile necesare pentru reproducerea naturală a sturionilor, asigurarea traseelor de migrațiune, dar mai ales stoparea pescuitului ilegal și agresiv a acestora.

Astfel, vă rog pe această cale, domnule Ministru, să-mi comunicați foaia de parcurs și măsurile pe care Ministerul pe care îl conduceți intenționează să le implementeze pentru a remedia această situație.” se arată în scrisoarea eurodeputatei Carmen Avram adresată Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros.

Scrisoarea eurodeputatei Carmen Avram în atenția Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros

 

Sursă foto: Seahistory.org