La această variantă a PAC s-a ajuns după 3 ani de negocieri. Cui i-ar folosi, întreabă Carmen Avram, alți 2-3 ani de discuții, timp în care fermierii români și colegii lor europeni ar rămâne pradă haosului: fără subvenții, fără reguli clare, fără posibilitatea reală – ca și până acum, de altfel – de a-și face vocea auzită și luată în considerare? I-ar folosi asta Europei, europenilor, românilor? Cine ar mai produce hrană și cine poate garanta că o nouă Politică Agricolă Comună s-ar naște la timp pentru a garanta supraviețuirea sectorului agricol și asigurarea securității alimentare a Uniunii?
