Conținutul se încarcă...

Europa se pregătește să-și hrănească doar elitele

Comisia Europeană a publicat strategiile care vor schimba radical modul în care vom produce mâncare

Comisia Europeană a lansat miercuri, 20 mai, primele două strategii din Pactul Ecologic European, care vizează sectorul agroalimentar: Strategia „De la fermă la furculiță” și Strategia pentru Biodiversitate. Ambele își propun să transforme agricultura în așa fel încât, până în 2050, Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic.

„În opinia mea, începând de azi, 20 mai, ne lansăm într-o călătorie spre necunoscut. În agricultură provocările vor fi, fără îndoială mari, cred că și oportunitățile, la fel. De aceea, va depinde doar de noi cum vom alege să ne protejăm fermierii, interesele naționale și securitatea alimentară”, a declarat europarlamentarul Carmen Avram, gazda unui webinar privind adaptarea agriculturii românești la cele două strategii europene.

În ceea ce privește Strategia „De la fermă la furculiță”, Comisia Europeană își propune, printre altele:

  • reducerea la jumătate a pesticidelor și a riscurilor asociate folosirii pesticidelor, până în anul 2030;
  • reducerea fertilizatorilor cu cel puțin 20%, până în 2030;
  • reducerea la jumătate a medicamentelor antimicrobiene pentru animalele de fermă și acvacultură, până în 2030;
  • creșterea cu până la 25% a suprafețelor arabile ocupate de agricultura organică, până în anul 2030.

De asemenea, și obiectivele Strategiei pentru Biodiversitate sunt ambițioase, Comisia Europeană dorind:

  • să introducă 30% din suprafața terestră și cea marină sub protecție, până în 2023;
  • să sporească ponderea agrosilviculturii;
  • să reducă poluarea din aer, apă și sol;
  • să mărească suprafețele acoperite de păduri prin plantarea a 3 miliarde de copaci, până în 2030.

Cu toate acestea, Comisia Europeană nu a efectuat, nici până la această oră, un studiu de impact al celor două strategii asupra sectorului agricol.

„Aceste două strategii, în condițiile în care avem un buget mai mic pentru agricultură, avem mai puțini bani, cu condiții mai multe pentru fermieri, înseamnă pentru sistemul alimentar o dez-intensificare a agriculturii. Se schimbă modul în care Uniunea Europeană privește agricultura. Dar, atenție, fără să existe o analiză de bază a economiei și a efectelor de piață a acestor strategii”, a declarat Florian Ciolacu, directorul Executiv al Clubului Fermierilor Români.

Prezent la evenimentul online organizat de europarlamentarul Carmen Avram, Florian Ciolacu s-a arătat îngrijorat de o posibilă criză alimentară: „Grăbirea inutilă către măsuri și ținte foarte specifice de producție agricolă, înainte să existe un acord privind strategiile generale pentru alimente, agricultură, utilizarea terenurilor rurale, va conduce la o situație impredictibilă privind siguranța alimentară.”

Mai grav, au apreciat specialiștii prezenți la eveniment, anunțul Comisiei Europene vine într-o perioadă în care sectorul agricol românesc se confruntă deja cu probleme cauzate de criza generată de pandemia COVID-19. Potrivit studiului „Impactul crizei COVID-19 și al secetei asupra fermelor de cultură mare din România”, realizat de compania AMAZAG, 42% dintre fermele mari incluse în cercetare au fost afectate de COVID-19 și aproape 60% vor suferi din cauza efectelor pandemiei în viitor.

„Un lucru care e important de notat e faptul că agricultura e o industrie, industria asta trebuie să meargă mai departe, trebuie să fim competitivi și trebuie să ne asigurăm că ne tragem cenușă la focul nostru, că fermierii au tot ceea ce le este necesar”, a explicat Laurențiu Asimionesei, reprezentantul companiei AMAZAG.

Îngrijorările au fost exprimate și de reprezentanții industriei produselor pentru protecția plantelor din România, vizați direct de obiectivele strategiei europene „De la fermă la furculiță”. Potrivit acestora, pentru găsirea alternativelor la pesticidele sintetice e nevoie de ani de cercetare, asta în condițiile în care acest domeniu este al doilea cel mai restricționat domeniu la nivel european, după cel farmaceutic.

„O companie, pentru a dezvolta un produs sintetic, are nevoie, azi, de 12 ani de cercetare, din momentul în care începe cercetarea, până în momentul în care pune în piață o moleculă sintetică și de o investiție de peste 280 de milioane de dolari”, a precizat Vasile Iosif, președintele Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM).

Vasile Iosif a atras, totodată, atenția asupra faptului că România se confruntă cu dăunători care nu există în alte state membre ale Uniunii Europene și că este nevoie de o derogare pentru tratamentul la sămânță în 2021, altfel țara riscă să piardă producția de porumb și floarea-soarelui aferentă unei suprafețe de 1 milion de hectare.

„România consumă aproximativ 700 de grame de substanță activă de produs fitosanitar pe hectar, vecinii noștri din Ungaria consumă 1,2 kg de substanță activă pe hectar, iar media UE e peste 2 kg de substanță activă pe hectar. Cred că deciziile trebuie adoptate numai în urma unei înțelegeri a specificului fiecărei țări. AIPROM își dorește ca UE să țină cont de progresele științifice în domeniu și să nu solicite industriei de protecția plantelor produsele și tehnologiile care vor fi disponibile abia peste 20-30 de ani. Așa cum oamenii au nevoie de medicamente și plantele au nevoie de «medicamentele» lor, de pesticide”, a concluzionat Vasile Iosif.

De departe, însă, cei mai afectați de prevederile Strategiei pentru Biodiversitate și cele ale Strategiei „De la fermă la furculiță” sunt fermierii români. Pe lângă îngrijorările în ceea ce privește viitorul afacerii lor, își pun problema modului în care vor reuși să asigure o cantitate și mai mare de hrană, pentru o populație aflată în creștere, la standarde mult mai dure, dar la prețurile din prezent.

„Cred că Europa se pregătește să-și hrănească doar elitele și uită de poporul european, care va fi lipsit de o hrană ieftină și de calitate, care există azi în magazinele din Europa”, este de părere Nicolae Sitaru, fermier și președintele Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR).

Riscul ca hrana europeană să devină din ce în ce mai scumpă, ca urmare a implementării Strategiei „De la fermă la furculiță”, este semnalat și de COPA-COGECA, cea mai mare organizație europeană de fermieri și cooperative agricole. Specialiștii lor avertizează că, această revoluție „verde”, propusă de Pactul Ecologic European, riscă să mărească procentul celor care trăiesc la limita sărăciei. În 2017, potrivit datelor oficiale, la nivelul Uniunii Europene peste 110 milioane de oameni, adică 22,4% din cetățenii europeni, trăiau în condiții grele.

Există, totuși, și vești bune. Acestea vin dinspre micul producător local și lanțul scurt de aprovizionare. Criza provocată de pandemia de Coronavirus a demonstrat reziliența acestui sector, încurajat la nivel european prin Strategia „De la fermă la furculiță”. Acest lucru ar putea reprezenta o oportunitate pentru România, o dovedesc rezultatele studiului „Achiziția de legume proaspete direct de la producători locali în perioada crizei COVID-19 în România”, realizat de Asociația Rural Development Research Platform, Iași (RDRP).

„În ceea ce privește comportamentul consumatorilor români, cu achiziții de legume proaspete direct de la producători locali, dacă înainte de 16 martie, 25% apelau la acest tip de achiziție, după 16 martie, procentul acestora a crescut la 39%”, e explicat Sebastian Brumă, cercetător științific în cadrul Academiei Române, Filiala Iași și președintele Asociației Rural Development Research Platform, Iași (RDRP).

O altă oportunitate este prevăzută de propunerea Comisiei Europene privind Strategia pentru Biodiversitate, potrivit căreia, până în 2030, suprafața cultivată în regim organic trebuie să atingă 25% din suprafața arabilă a uniunii. Experții consideră însă că, dacă România dorește să fie performantă în agricultura organică, e nevoie de o mai bună informare la nivel național asupra prevederilor conversiei, precum și de o simplificare a legislației naționale.

„Pentru ca un produs să fie certificat ecologic sunt necesari între 2 și 3 ani de conversie, sau, cum spunem noi, de „detoxifiere” a terenului, până când acesta ar putea produce produse conform regulamentului european. Problema de la noi e cea a informării, deși predau de câțiva ani legislație și fac și inspecții pe teren, fermierii noștri au probleme cu accesarea informațiilor. Chiar și pentru cei care aplică și pornesc această certificare, condițiile sunt greoaie. Birocrația de la noi, din păcate, trebuie să recunosc, e greoaie, de asemenea”, atenționează Aurelia Grecu, expert ecolog autorizat în domeniul protecției mediului și pădurilor, lector in cadrul unuia dintre puținele cursuri de conversie spre agricultura organică în România.

Totodată, fermierii care realizează produse ecologice în România nu au o platformă asigurată de Ministerul Agriculturii, unde să poată fi găsiți de consumatori, a adăugat Aurelia Grecu.

Webinarul, organizat și găzduit de europarlamentarul Carmen Avram, membră în Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, poate fi urmărit integral mai jos:

Distribuie:
Cele mai citite:
Summitul de la Bruxelles s-a terminat, România a pierdut.