Conținutul se încarcă...
ActivitateaAGRI

Banii care ar urma să fie alocați României pentru 2021-2027

Banii care ar urma să fie alocați României pentru 2021-2027
Distribuie:

Agricultorii noştri ar putea primi mai mulți bani de la UE, în noul buget, dar mai puțini decât ar fi nevoie, având în vedere obligațiile mai mari prevăzute în Pactul ecologic. Banii care ar urma să fie alocați României pentru 2021-2027 sunt:
-12.312 miliarde euro plăți directe şi măsuri de piață
-6.220 miliarde euro dezvoltare rurală
-1,29 miliarde euro din fondul de redresare economică, în pilon II.
Aveți mai jos detalii despre propunerea Comisiei pentru politica agricolă comună. Ea ar putea suferi modificări după negocierile care urmează.

https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/qanda_20_985?fbclid=IwAR1eQCQiDfRrcRDuAYtl66koz9qzV8fDCiuDZw-5aGE7rh-kr8YQnx0NKi4

____________________________________

Pentru a ajuta la repararea prejudiciilor economice și sociale produse de pandemia de COVID-19, a demara procesul de redresare a economiei europene și a proteja locurile de muncă și a crea altele noi, Comisia Europeană a prezentat la 27 mai 2020 un important plan de redresare pentru Europa, bazat pe valorificarea întregului potențial al bugetului UE. Această propunere include un nou instrument de redresare, Next Generation EU, cu un buget UE pe termen lung regândit. În acest context, Comisia propune consolidarea fondurilor disponibile pentru a sprijini fermierii și zonele rurale, precum și sectorul pescuitului să se redreseze și să contribuie la realizarea obiectivelor Pactului verde european, în special ale noii strategii „De la fermă la consumator” și ale noii strategii privind biodiversitatea.

1) În ce constă noua propunere a Comisiei de finanțare a politicii agricole comune (PAC) în perioada 2021-2027?

În cadrul Next Generation EU, Comisia propune consolidarea bugetului pentru Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală cu 15 miliarde EUR (16,5 miliarde EUR în prețuri curente), pentru a sprijini zonele rurale să facă schimbările structurale necesare în conformitate cu Pactul verde european. Zonele rurale vor juca un rol esențial în realizarea tranziției către o economie verde. Această finanțare le va ajuta la atingerea țintelor ambițioase în domeniul climei și mediului stabilite în noua strategie privind biodiversitatea și în noua strategie „De la fermă la consumator”.

Ca parte dintr-un buget pe termen lung consolidat al UE pentru perioada 2021-2027, Fondul european de garantare agricolă (FEGA) din cadrul PAC va fi majorat cu 4 miliarde EUR (4,5 miliarde în prețuri curente), în timp ce Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) al PAC va fi majorat cu încă 5 miliarde EUR (5,6 miliarde EUR în prețuri curente). Totodată, Comisia a propus majorarea bugetului programului Orizont Europa până la 94,4 miliarde EUR, pentru a intensifica sprijinul european pentru activitățile de cercetare și inovare în domeniul sănătății și climei.

2) Cum sunt aceste sume în comparație cu propunerea din 2018 în prețuri constante și curente?

Prin propunerea revizuită privind CFM prezentată la 27 mai 2020, Comisia propune o finanțare totală pentru politica agricolă comună (PAC) de 348,3 miliarde EUR în prețuri constante (391,4 miliarde EUR în prețuri curente). Această sumă totală rezultă în urma adăugării celor 258,3 miliarde EUR (290,7 miliarde EUR în prețuri curente) pentru Fondul european de garantare agricolă (FEGA – plăți directe și cheltuieli legate de piață) și a celor 90 de miliarde EUR (100,7 miliarde EUR în prețuri curente) pentru Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR).

După cum s-a evidențiat în Propunerea Comisiei din 2018 privind viitoarea PAC, statele membre vor putea opta pentru transferul a 15 % din alocările din PAC care le revin între plățile directe și dezvoltarea rurală. Aceasta le va permite să adapteze mai bine politica la prioritățile sectorului lor agricol.

În 2018, Comisia propusese un buget de 365 de miliarde EUR în prețuri curente pentru PAC, din care 286,2 miliarde EUR pentru FEGA și aproximativ 78,8 miliarde EUR pentru FEADR. Ca situație de referință actuală a PAC, alocarea PAC pentru 2020 aferentă UE 27 (excluzând, așadar, cuantumurile pentru Regatul Unit) este utilizată ca referință și înmulțită cu șapte pentru a reprezenta următorii șapte ani ai cadrului bugetar: astfel, situația de referință presupune un cuantum de 382,5 miliarde EUR.

Propunerea revizuită privind CFM pentru PAC, în cuantum de 391,4 miliarde EUR în prețuri curente, reprezintă prin urmare o creștere cu 7 % față de propunerea din 2018, de 365 de miliarde EUR, și cu 2 % față de situația de referință (și anume, menținerea alocării aferente UE 27 pentru anul 2020 la nivelurile actuale în perioada 2021-2027). Aceasta corespunde, în prețurile din 2018, unui cuantum de 348,3 miliarde EUR sau, de asemenea, unei majorări cu 7 % față de propunerea din 2018 de 324,3 miliarde EUR și cu 2 % față de situația de referință (și anume, menținerea alocării aferente UE 27 pentru anul 2020 la nivelurile actuale în perioada 2021-2027).

Pentru transparență, în comunicarea de săptămâna trecută referitoare la CFM aceste sume sunt indicate în prețuri curente și în prețurile din 2018.

Sinteza alocării propuse pentru PAC pentru perioada 2021-2027

(în milioane EUR) Prețuri curente Prețurile din 2018
FEGA 290702 258251
FEADR 84255 75013
FEADR – Next Generation EU 16483 15000
TOTAL 391440 348264

3) Este menținută flexibilitatea între pilonii PAC prevăzută în propunerea din 2018?

După cum s-a evidențiat în Propunerea Comisiei din 2018 privind viitoarea PAC, statele membre vor putea opta pentru transferul a 15 % din alocările din PAC care le revin între plățile directe și dezvoltarea rurală. Aceasta le va permite să adapteze mai bine politica la prioritățile sectorului lor agricol și să realizeze mai bine obiectivele ambițioase ale Pactului verde.

4) Ce se întâmplă cu ratele de cofinanțare pentru dezvoltarea rurală?

Ratele de cofinanțare pentru dezvoltarea rurală în propunerea revizuită rămân cele propuse în mai 2018: 70 % pentru regiunile mai puțin dezvoltate, POSEI și insulele din Marea Egee; 43 % pentru alte regiuni; 65 % pentru sprijinul pentru agromediu; 80 % pentru anumite măsuri de sprijin din cadrul dezvoltării rurale (de exemplu, LEADER); 100 % pentru sumele transferate de la plățile directe.

5) Cum se vor realiza cheltuielile în cadrul instrumentului Next Generation EU? Vor fi impuse condiții sau cheltuielile se vor efectua în temeiul normelor generale privind dezvoltarea rurală?

Zonele rurale vor juca un rol esențial în realizarea tranziției către o economie verde și în îndeplinirea țintelor ambițioase ale Europei în domeniul climei și al mediului. Comisia propune consolidarea bugetului pentru Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală cu 15 miliarde EUR în cadrul instrumentului Next Generation EU, pentru a sprijini fermierii și zonele rurale să facă schimbările structurale necesare pentru punerea în practică a Pactului verde european și îndeosebi pentru a contribui la atingerea țintelor ambițioase din cadrul noii strategii „De la fermă la consumator” și al noii strategii privind biodiversitatea.

Planurile strategice PAC vor juca un rol esențial în această tranziție. În planurile lor strategice PAC, statele membre vor trebui să indice modul în care intenționează să realizeze aceste obiective diverse, inclusiv redresarea economică și asigurarea faptului că fermierii lor îndeplinesc toate cerințele referitoare la mediu și climă. Statele membre vor explica în detaliu și modul în care vor folosi finanțarea din ambii piloni ai PAC în sprijinul propriei strategii. Anual vor fi stabilite și evaluate ținte pentru a măsura progresele. Pentru informații suplimentare, vă rugăm să consultați: Compatibilitatea reformei PAC cu obiectivele ambițioase ale Pactului verde.

Compatibilitatea reformei PAC cu obiectivele ambițioase ale Pactului verde

6) Cum va fi alocată finanțarea pentru PAC? Cum sunt defalcate fondurile per stat membru?

În cadrul primului pilon al politicii agricole comune, propunerea Comisiei referitoare la CFM precizează cuantumurile anuale ale finanțării care vor fi disponibile. Această finanțare va fi folosită în primul rând pentru plățile directe către fermieri, inclusiv în legătură cu programele ecologice, precum și pentru cheltuieli legate de piață, cum sunt programele naționale de sprijin în sectorul vitivinicol, sprijinul pentru organizațiile de producători din sectorul fructelor și legumelor, programele pentru școli, sprijinul pentru regiunile periferice și insulele mici din Marea Egee, pentru acțiuni de informare și promovare în sectorul agricol etc.

Pentru al doilea pilon al politicii agricole comune, pachetul CFM stabilește cuantumurile anuale care vor fi disponibile. Cele 15 miliarde de euro suplimentare pentru zonele rurale din cadrul instrumentului Next Generation EU se vor adăuga la alocările statelor membre pentru anii 2022-2024, proporțional cu alocările pentru dezvoltarea rurală propuse în 2018.

7) Propunerile de reformă a PAC din 2018 sunt compatibile cu Pactul verde?

Parlamentul European a solicitat Comisiei să evalueze contribuția PAC (propunerea din 2018) la Pactul verde european. Comisia și-a publicat evaluarea la 20 mai (odată cu strategia „De la fermă la consumator” și cu cea privind biodiversitatea). Pe baza acestor elemente, Comisia a tras următoarele concluzii:

  • Propunerea Comisiei de reformă a PAC este compatibilă cu Pactul verde și cu strategiile asociate acestuia, precum strategia „De la fermă la consumator” și strategia privind biodiversitatea. Propunerea are potențialul de a contribui la realizarea obiectivelor ambițioase ale Pactului verde.
  • Cu toate acestea, capacitatea viitoarei PAC de a adera la obiectivele ambițioase ale Pactului verde depinde de diverse aspecte, care variază de la o cotă adecvată din bugetul UE dedicată fiecărui pilon al PAC până la dispozițiile-cheie ale propunerii Comisiei, care trebuie menținute în actele legislative finale privind PAC astfel cum vor fi convenite de Consiliu și de Parlamentul European. Este vorba în special despre:
    • un principiu corespunzător referitor la absența oricărui regres, care să oblige statele membre să indice, în planurile lor strategice PAC, niște ținte mai ambițioase decât cele din prezent în ceea ce privește obiectivele legate de mediu și climă;
    • un sistem ambițios de condiționalitate care să mențină standarde-cheie (în special referitoare la rotația culturilor, acoperirea solului, menținerea pajiștilor permanente, terenurile agricole dedicate suprafețelor sau elementelor neproductive);
    • programe ecologice obligatorii;
    • cheltuieli rezervate pentru mediu și climă, în proporție de 30 % din bugetul pentru dezvoltarea rurală pentru fiecare plan strategic PAC, excluzând plățile pentru zonele care se confruntă cu constrângeri naturale, precum și fonduri dedicate intervențiilor sectoriale;
    • cerințe referitoare la colectarea datelor și abordări comune legate de date între politici.
    • dispoziții care urmăresc să îmbunătățească poziția fermierilor în lanțul de aprovizionare cu alimente;
  • Unele îmbunătățiri ale legislației finale privind PAC ar elimina lacunele identificate și ar consolida actele legislative finale privitoare la PAC, pentru a contribui la realizarea obiectivelor ambițioase ale Pactului verde. Printre acestea se numără:
    • cheltuieli minime rezervate pentru programele ecologice și indicații suplimentare privind practicile agricole care ar putea fi sprijinite de programele ecologice;
    • integrarea în PAC a elementelor pertinente din legislația privind bunăstarea animalelor și rezistența la antimicrobiene, astfel cum se întâmplă în cazul anexei XI.

Aceste concluzii vor ghida Comisia Europeană pe parcursul următoarelor negocieri privind PAC cu Parlamentul European și Consiliul.

8) În ce stadiu se află negocierile privind viitoarea PAC?

Propunerile Comisiei privind PAC se află în proces legislativ, colegiuitorii (Parlamentul European și Consiliul) urmând să ia o decizie. Este important ca procesul să se încheie cât mai repede posibil pentru ca fermierii și administrațiile naționale să dispună de claritate și securitate juridică.

9) În ce constă noua propunere a Comisiei de finanțare a Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime în perioada 2021-2027?

Ca parte dintr-un buget pe termen lung consolidat al UE pentru perioada 2021-2027, Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) va fi majorat cu 500 de milioane EUR pentru a se intensifica reziliența sectorului pescuitului și a se asigura marja necesară pentru gestionarea crizei. Creșterea este de peste 8 % față de bugetul propus inițial pentru FEPAM în 2018.

Întreaga finanțare pentru FEPAM va continua să promoveze realizarea obiectivelor economice, sociale și de mediu ale politicii comune în domeniul pescuitului. Eforturile depuse pentru realizarea sustenabilității sectorului pescuitului sunt o investiție în reziliența sectorului respectiv în UE și în viitorul oamenilor angajați în acest sector.

FEPAM va continua să contribuie la îndeplinirea obiectivelor Pactului verde european, inclusiv ale strategiei „De la fermă la consumator” și ale strategiei privind biodiversitatea pentru 2030.

10) Încotro va fi direcționată finanțarea suplimentară?

De îndată ce va fi adoptat FEPAM pentru următoarea perioadă de programare financiară, finanțarea suplimentară va fi direcționată către programele statelor membre din cadrul FEPAM și va urmări obiectivele planului de redresare, al căror scop este de a repara în mod sustenabil prejudiciile pe termen scurt rezultate în urma crizei. Finanțarea suplimentară ar urma să ajute la sporirea rezilienței sectorului pescuitului și al acvaculturii și să asigure marja necesară pentru gestionarea crizei, inclusiv prin conferirea unui caracter mai sustenabil sectorului pescuitului.

11) Care sunt obiectivele pe care urmărește să le realizeze viitorul FEPAM?

În concordanță cu principiile politicii comune în domeniul pescuitului, scopul FEPAM pentru perioada 2021-2027 va fi în continuare:

  • să asigure o gestionare durabilă a stocurilor de pește și să reducă efectele negative ale activităților de pescuit asupra ecosistemului marin;
  • să asigure condiții pentru un sector viabil din punct de vedere economic și competitiv al pescuitului și al acvaculturii, contribuind astfel la securitatea alimentară în Uniune;
  • să contribuie la un nivel de trai echitabil pentru cei care depind de activitățile de pescuit, în special din sectorul pescuitului tradițional;
  • să promoveze activitățile de pescuit costier;
  • să îmbunătățească lanțurile valorice și calitatea produselor pescărești și de acvacultură;
  • să țină cont de interesul consumatorilor și al producătorilor deopotrivă;
  • să facă posibilă creșterea unei economii albastre durabile și să contribuie la consolidarea unor comunități costiere prospere;
  •  să consolideze guvernanța internațională a oceanelor și să facă posibile siguranța, securitatea, curățenia și gestionarea sustenabilă a mărilor și oceanelor.

12) Cum funcționează FEPAM?

Fondul este utilizat pentru a cofinanța proiecte, în combinație cu finanțarea națională. Fiecărui stat membru îi este alocată o cotă din bugetul total al fondului, pe baza dimensiunii pe care o are industria pescuitului respectivului stat membru. Fiecare stat membru întocmește apoi un program în care precizează cum intenționează să cheltuiască banii. Imediat ce Comisia aprobă acest program, autoritățile naționale sunt cele care vor decide ce proiecte vor fi finanțate. Autoritățile naționale și Comisia sunt responsabile în comun pentru implementarea programului.

13) În ce stadiu se află negocierile privind viitorul FEPAM?

Propunerea Comisiei privind FEPAM se află în proces legislativ, colegiuitorii (Parlamentul European și Consiliul) urmând să ia o decizie. La începutul anului 2019 au început să aibă loc triloguri, care sunt încă în desfășurare. Este important ca procesul să se încheie cât mai repede posibil pentru ca pescarii, sectorul acvaculturii și administrațiile naționale deopotrivă să dispună de claritate și securitate juridică.