Conținutul se încarcă...

Agricultura organică înseamnă muncă mai multă, dar și venituri mai mari și o asigurare în condiții de secetă

Florin Dragnia, tânăr fermier român, cu o exploatație agricolă de 200 de hectare, a început să cultive organic în 2015, din dorința de a-și hrăni familia cu produse sănătoase, din ferma proprie. Deși, la început nu i-a fost ușor, neavând acces nici la informație, nici la resurse, cinci ani mai târziu, Noul Pact Ecologic îl găsește încrezător în șansele României de a-i urma exemplul și de a-și mări suprafața agricolă, lucrată în regim ecologic.

În 2015, când am trecut la agricultura ecologică, nu găseai substanțe, nu găseai îngrășăminte, erau foarte scumpe. Și am început sa testez bacterii, ciuperci de sol, îngrășăminte de sol și am lucrat, ușor, ușor, ecologic, fără să declar la APIA, ca să văd rezultatul economic la final. Și am descoperit că așa ai mai multă grijă de sol, crește humusul, ai un spor de producție, de fapt, care se regăsește – în agricultura ecologică -, în prețul de final, de vânzare”, a declarat Florin Dragnia, mic fermier român, în cadrul evenimentului organizat, marți, 8 decembrie, de către europarlamentarul Carmen Avram.

Potrivit rezultatelor primului și singurului studiu referitor la impactul noii Politici Agricole Comune în ferma din România, comandat de eurodeputata Carmen Avram, Florin Dragnia se află printre cei 75% dintre respondenții optimiști, care sunt de părere că noua reformă agricolă va crește performanța fermelor. Iar agricultura ecologică, spune el, e una din soluții. Aplicată ca la carte, nu doar că aduce venituri mai mari fermierului, ci îi devine aliat în lupta cu schimbările climatice.

„Anul acesta s-a văzut cel mai bine că a funcționat agricultura ecologică. Produsele și inputurile organice au reacționat mult mai bine la secetă. În experimentele mele, chimicalele, neavând apă, nu s-au metabolizat, au rămas în plantă și au distrus planta de cultură. Dar trebuie să mergi la câmp, de două-trei ori mai des decât în agricultura convențională. Trebuie să menții legătura cu planta, cu parcela, să nu se îmburuieneze. Dacă faci 6 tone de grâu pe convențional, faci 4 tone de grâu pe bio. Poți să faci și 5 tone. Eu am făcut și 6 tone. Dar, trebuie să aloci substanța activă necesară fiecărei tone de recoltă, de grâu. Trebuie să mărești cantitatea de îngrășământ organic”, a explicat Florin Dragnia.

România e codașă la acest capitol, doar 2.4% din suprafața agricolă a țării fiind, în prezent, ocupată de culturi ecologice. Cu mult sub media europeană de peste 7%. Cererea de produse bio pe piața de la noi e încă scăzută, recunoaște și Florin Dragnia, care e obligat, astăzi, să își vândă producția la export. Cu toate acestea, România, crede el, ar putea profita de obligativitatea impusă de la Bruxelles de a mări suprafața dedicată agriculturii organice la 25%.

Întreaga intervenție a lui Florin Dragnia poate fi urmărită mai jos.

Studiul complet, comandat de către eurodeputata Carmen Avram, poate fi consultat aici: https://bit.ly/3lWWl3R (PDF – limba engleză)

Rezumatul studiului poate fi consultat aici: https://bit.ly/3nbW2DG (PDF – limba română)

Distribuie:
Cele mai citite:
Summitul de la Bruxelles s-a terminat, România a pierdut.