În timp ce Comisia Europeană pregătește un plan pentru dezvoltarea unui sector european al algelor, estimând că cererea va ajunge, în 2030, la 9 miliarde de euro, România aruncă, anual, la gunoi 10 mii de tone din această resursă valoroasă.
Pe lângă sectoarele produselor farmaceutice, cosmetice și alimentare, dezvoltarea unui business european al algelor ar aduce o gură proaspătă de aer și în pescuit, acvacultură și agricultură.
„Acest nou business european va oferi o sursă de proteină pentru hrana animalelor, o resursă valoroasă pentru producerea biocombustibilului și un mod de a reduce presiunea de pe terenul agricol. Pentru țara mea, înseamnă și posibilitatea de a exploata sustenabil cele 10 mii de tone de alge care sufocă litoralul anual”, a spus Carmen Avram în Plenul Parlamentului European.
Dezbaterea a avut loc joi, 11 mai, în prezența Comisarului european pentru mediu, oceane şi pescuit, Virginijus Sinkevičius, ca urmare a unei comunicări lansate în 2022 privind sectorul algelor. Până acum, susține executivul european, printre cauzele care au împiedicat dezvoltarea acestui sector s-au aflat costurile de producție ridicate, capacitatea de producție scăzută, precum și cadrul legislativ fragmentat de la un stat membru la altul.
„Solicit, deci, Comisiei Europene ca, pe lângă stimularea inovării și finanțarea unor proiecte pilot, să convingă statele membre să pregătească legislația și să simplifice birocrația pentru a demara procesul de producție. Schimbările pe care le traversăm nu ne permit nicio zi de întârziere”, a mai spus Carmen Avram.
De aceea, în viitorul apropiat, Comisia Europeană își propune să finanțeze proiecte-pilot pentru reorientarea profesională și sprijinirea IMM-urilor și a proiectelor inovatoare din sectorul algelor. În plus, prin programul Orizont Europa și al altor instrumente de cercetare ale UE, executivul european urmărește dezvoltarea unor sisteme noi și îmbunătățite de prelucrare și cultivare a algelor.
Cultivarea macroalgelor poate contribui la regenerarea oceanelor și a mărilor. Totodată, aceasta are o amprentă de carbon și de mediu redusă și un potențial promițător de sechestrare a carbonului. Producția de microalge se poate realiza, de asemenea, pe uscat și pe mare.
Intervenția eurodeputatei Carmen Avram, în Plenul Parlamentului European, este disponibilă mai jos:
