La trei zile după ce Comisia Europeană a anunțat despăgubiri de doar 10 milioane de euro pentru sectorul agricol din România, ca urmare a impactului cerealelor ucrainene, Comisarul European pentru Agricultură spune că nu înțelege cum s-au umplut depozitele de cereale ale României și evită întrebarea directă, adresată de europarlamentarul Carmen Avram, privind un alt sprijin financiar, mult mai mare, ce urmează a fi acordat, tot din rezerva de criză, către câteva state membre, pentru pierderile suferite la cultura de sfeclă. Potrivit unor surse, acest ajutor s-ar ridica la sute de milioane de euro.
În ședința Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, de joi, 23 martie, Carmen Avram a atras atenția și asupra ipocriziei executivului european, care, pe de o parte, ar urma să interzică derogările la neonicotinoide, iar pe de altă parte, oferă compensații pentru pierderile cauzate de neutilizarea acestor substanțe.
„Domnule Comisar, după cum ați spus și știți foarte bine, România a fost foarte afectată de exportul de cereale din Ucraina, iar acum fermierii români, afectați de aceste exporturi, găsesc complet netransparente și chiar discriminatorii modalitatea de calcul și modul în care a fost acordată această despăgubire României.
- Ne puteți spune de ce nu ați colaborat cu statele membre, înainte de a decide suma, astfel încât aceste state să își poată apăra poziția?
- Am putea ști care va fi suma care va fi acordată statelor a căror cultură de sfeclă a fost afectată? Când se vor acorda aceste despăgubiri și nu credeți că aceste solicitări se vor înteți, având în vedere că, se pare, ne apropiem de o interzicere a derogărilor la neonicotinoide?
- Va mai fi făcută rectificarea bugetului PAC, la revizuirea cadrului financiar multianual, pentru a fi atenuat impactul inflației?”, a întrebat europarlamentarul.
La prima întrebare, Comisarul Janusz Wojciechowski a încercat să sugereze că vina aparține României, unde spațiile de depozitare s-au umplut, deși asta „nu ar fi trebuit să se întâmple”, și că a existat o opoziție din partea altor state membre ca rezerva de criză să fie deschisă.
„Am vorbit cu statele membre, eu însumi am prezentat în Consiliu toate aceste posibilități pentru utilizarea rezervei de criză, însă puține state membre erau dispuse să bage mâna în acest buzunar al rezervei de criză.
Vă rog să țineți seama de faptul că statele membre, în Consiliu, pot bloca inițiativa Comisiei de a deschide această rezervă. Noi am încercat să echilibram puțin peisajul, să nu fie foarte controversată măsura, astfel încât un număr cât mai mare de state membre să poată să o folosească (n.r. rezerva de criza). […] În ceea ce îi privește pe fermierii români și ceilalți fermieri care nu au putut să își folosească rezerva de criza, din Ungaria sau Slovacia, de exemplu, în cazul României, am vorbit cu ministerul de resort din România, am avut o discuție față în față, am discutat cu miniștri din țările afectate, și am dori să clarificăm un lucru. Referitor la porumbul din România, chiar dacă luam în calcul importurile foarte mari din Ucraina, producția internă era mai mica decât anterior (n.r. războiului). Așadar, e ceva ce s-a întâmplat în această țară, care a făcut ca spațiul de depozitare să se umple, dar nu ar fi trebuit să se întâmple acest lucru”, a spus Comisarul pentru Agricultură.
La a doua întrebare, însă, a omis complet să răspundă. Cât despre problema suplimentării bugetului PAC, reprezentantul Comisiei Europene a răspuns abia într-o discuție ulterioară cu Carmen Avram, confirmând că se va face o analiză și că, în baza rezultatelor, s-ar putea decide majorarea bugetului PAC, astfel încât să fie redus impactul inflației.
Interpelarea eurodeputatei Carmen Avram și răspunsurile Comisarului Wojciechowski sunt disponibile mai jos:
