Sursa: Radio România Internațional – Ștefan Baciu
Agricultura europeană se va reforma profund după intrarea în vigoare a noii Politici Agricole Comune. Cu modificări legislative care pentru unii aduce lucruri bune, iar pentru alţii şi unele mai puţin plăcute.
Parlamentul European a dat undă verde, în sesiunea de la sfârşitul lunii noiembrie, noii politici agricole a Uniunii Europene. Aceasta va intra în vigoare la 1 ianuarie 2023, însă până în acel moment agricultura europeană este reglementată prin dispoziţii tranzitorii. Această schimbare de legislaţie urmăreşte, între altele, crearea unui sistem mai ecologic, mai echitabil, mai flexibil și mai transparent.
Eurodeputata Carmen Avram, din Grupul Socialiștilor și Democraților şi membră a Comisiei pentru Agricultură a Parlamentului European AGRI a evidenţiat modul în care vor avea loc aceste schimbări legislative care vor reforma profund atât agricultura europeană, cât şi pe cea din România:
„Implementarea se face cu respectarea strictă a Pactului ecologic european, acel green deal, ceea ce înseamnă că, pe lângă ambițiile de mediu introduse în Pact, adică ecoscheme și condiționalitate de mediu mai ambițioasă, nu este exclus să fim constrânși să includem prevederi din alte două strategii care vizează sectorul agricol: Strategia pentru biodiversitate și strategia de la fermă la furculiță. Noua PAC va fi o noutate, de exemplu, pentru că fermierii români vor avea de făcut mai multe cu bani mai puțini deoarece bugetul Uniunii a scăzut odată cu ieșirea Marii Britanii pe de o parte, iar pe de alta, în cazul României, pentru că a crescut suprafața agricolă raportată față de precedenta Politică Agricolă Comună. Prin urmare, vom împărți mai puțini bani la mai multe hectare.”
Reformarea Politicii Agricole Comune aduce atât lucruri bune, cât şi mai puţin plăcute, după cum a remarcat eurodeputata Carmen Avram:
„Vestea bună este că România are la dispoziție aproximativ 20 de miliarde euro, din care 12 miliarde pentru subvențiile din Pilonul I și aproape 7 miliarde pentru investiții în dezvoltarea rurală din Pilonul II. Vestea mai puțin bună este că, în perioada de tranziție 2021 – 2022, adică acea tranziție între cele două PAC-uri, România cheltuiește deja din aceste fonduri aproximativ 7 miliarde ceea ce înseamnă că vom rămâne cu doar 7 miliarde pentru Pilonul I și II. O altă veste bună este că va crește subvenția la hectar, la 205 euro, dar e și o veste proastă, că nu prea avem de unde da acești bani. De exemplu, din Pilonul I plăți directe, România va trebui să pună de o parte 25%, adică aproximativ 500 de milioane de euro pentru ecoscheme. Dacă nu se fac ecoscheme, nu se dau banii! Tot de aici trebuie să rezerve 3% pentru tinerii fermieri și, ca să nu aplice plafonarea plăților directe, trebuie să redistribuie către micii fermieri 10% din banii de subvenție. O altă noutate este că femierii noștri ar putea fi puși în situația de a lăsa nelucrată o suprafață de 10% din teren pentru asigurarea biodiversității.”
Noua Politică Agricolă Comună atinge şi domeniul pieţei muncii, fapt subliniat de eurodeputata Carmen Avram: „Premieră este condiționalitatea socială care apare, o idee a grupului socialiștilor și democraților, din care fac parte. Ea înseamnă că agricultorii europeni vor trebui să respecte condiții optime de muncă pentru lucrători. Și dacă ne gândim la toate dramele care se întâmplă cu toții români plecați la muncă în străinătate, înțelegem de ce este atât de importantă această condiționalitate socială, care îi va feri de abuzuri în fermele europene în care vor lucra, altfel proprietarii riscând sancțiuni financiare severe.”
În urma presiunii exercitate de Parlament, normele Uniunii din domeniul muncii aferente sectoarelor agricole vor fi monitorizate mai bine, iar încălcările penalizate datorită cooperării dintre inspectorii de muncă naționali și agențiile de plăți din cadrul PAC. De asemenea, informațiile despre beneficiarii finali ai sprijinului din partea Uniunii vor fi mai transparente datorită unui instrument al Uniunii de extragere a datelor. El va putea fi accesat de statele membre și va facilita identificarea riscului de fraudă prin verificări încrucișate ale informațiilor din bazele de date publice.
